Ti le spun si arat in fiecare zi, si totusi, uneori pari sa uiti, sau sa te indoiesti de ceea ce eu cred. Esti exact asa cum spun, simt atat de mult cum scriu...


    Atat de mult te doresc, incat imi ocup fiecare gand cu amintirea ta, pentru ca nu pot sa pierd clipe fara imaginea ta divina.
    Atat de mult ma gandesc la tine, incat parfumul tau nu ma paraseste niciodata .
    Atat de mult iti simt lipsa, incat atunci cand te am, te vad, te sarut, regret ca nu pot opri timpul.
    Atat de mult iti vreau corpul incat tremur in amintirea fiecarui sarut.
    Atat de mult am nevoie de tine, incat respir numele tau si traiesc in privirile tale...
    Atat de mult inger de zapada, atat de mult...

   Atat de divina,
incat sa imi schimbi lumea, prin zambetele tale...
incat imi cuceresti fiecare atom, apoi ma eliberezi in vazduh, alaturi de nori...
incat tremur in umbra sarutarilor tale...
incat imi aduc in prezent, gandurile viitorului...
incat ti-as putea promite orice, iar tot ce promit, respect...
incat ma surprind scriind lucruri pe care tu crezi ca nu le-as spune niciodata...
incat fiecare clipa fara tine e o clipa ne neliniste, haos, deznadejde...
incat intreg corpul, imi va produce fantezii si dorinte, pe care le voi pastra in timp...
incat nu pot sa nu iti amintesc buzele, sarutul lor dureros de dulce...
incat nu pot sa nu iti amintesc corpul, formele lui atat de frumoase...
incat  trebuie sa astept sa iti soptesc la ureche, fiecare motiv, doar pentru a auzi cum glasul meu tremura in prezenta ta...

    Si daca nu ar fi indeajuns, esti atat de divina, incat imi furi cuvintele... 
   Atat de mult te pretuiesc.