Nu am veleitati de mare poet, insa incerc sa imi regasesc prin tine copilaria. Ma bucur (cum ai spune tu, mi-e drag) ca reusesc sa mai leg uneori cateva versuri... Nu stiu cum sa o numesc.
Enjoy reading!


Nu stiu cum de ma pierd in tine si nici cum ochii tai ma seaca,…
Cum toate –nchid  in dansul lor… atatea zambete-n genune,
Priviri si zambete, si unde... observ ca toate vin si pleaca…
Dara far’ sa stiu de ce si cum… si far’ sa stiu si unde-anume.

Citez, aprob, inchid, conchid si raliez cu vechi citate…
Te vad in ele doar pe tine, prin tine eu le vad pe toate,
Incerc, ma lupt, retrag, atac, din cand in cand gasesc tacerea…
Si nu uita ca intre toate, prin tine amintesc placerea.

Placerea timpului trecut, a vremilor de mult apuse,
Placerea unui viitor, ce niciodata n-o sa piara…
Sunt toate judecate-n ganduri, apoi, in sarutari sunt spuse,
Sunt toate ale tale inger, sunt visele din nopti de vara!

Si niciodata nu-i sfarsitul, e vesnicul dorit “mereu” …
Nici lacrimi triste, nici durere, sunt numai fericiri copila,
Sunt fiecare gand si vis, oricat de simplu sau de greu…
Si toate numai tu esti , inger… ce schimbi o flacara debila.

Din linistea culorii tale, atrag mereu cuvinte scumpe,
Din zambetul sublime si dulce, atrag atata fericire…
Din corpul tau tresar in veacuri, dar ma cutremur in secunde,
Din tine imi traiesc o viata, visand mereu la nemurire…

Esti adiere-n nopti de vara, surasul pur al diminetii,
Nu uit nicicand ca esti culoare, esti raze calde de lumina…
Si cum racoare esti in vara… nici cum in veac inspiri poetii
Gandind la timpul care trece, traind in timpul ce-o sa vina…

Nu uit ca-ti place cifra 7, ca esti atrasa de caldura…
Nici de placerea pentru flori, preferi zambile…primavară
Nu voi uita ca esti copila, nu voi uita faptura-ti pura,
Chiar daca timpul o sa treaca:
                                    Nimic, nimic n-o sa dispara!





Nota: Fotografiile adaugate acestui blog nu sunt luate de pe net (cunoscutul copy-paste) .